marți, 24 decembrie 2013

o veste am adus

It's a wonderful life

Extremely Loud & Incredibly Close - Jonathan Safran Foer 
pe scurt povestea merge mai departe



poveste...

Povestea spune ca, in urma cu un numar de ani, unui om foarte sarac i-a murit sotia, lasandu-i in grija unicul lor copil, o fetita in varsta de 5 ani.

Lunile au trecut dupa moartea mamei si au venit sarbatorile de iarna.

Fetita s-a gandit sa-i ofere tatalui sau un mic dar, sa-i mai inveseleasca inima...

In seara de ajun, micuta i-a asezat tatalui sub bradutul sarac impodobit, o cutie impachetata intr-o hartie aurie foarte scumpa.

In ziua de Craciun, gasind cadoul, in loc de multumire, tatal si-a pedepsit fetita, pentru ca a risipit banutii pe hartia aurie de impachetat, atat de scumpa.

Tatal statea rau cu banii si s-a suparat cand a vazut ca fetita a folosit o hartie scumpa ca sa decoreze o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun.

Cu toate acestea, fetita si-a cerut iertare, cu lacrimi in ochi, spunand: "Am vrut sa-ti daruiesc un cadou special, pentru tine, taticule."

Tatal a fost rusinat imediat de reactia lui furioasa si a deschis cutia.

Surprinderea lui a fost mare atunci cand a descoperit cutia goala, de aceea supararea lui s-a aratat din nou.

El i-a spus pe un ton raspicat fetitei: "Nu stiai ca atunci cand oferi un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in el ?"

Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau si cu tristete in priviri i-a zis: "Dar, taticule, cutia nu este goala. Am suflat in ea atatea saruturi, pana cand s-a umplut!"

Tatal a ramas uimit de raspunsul copilului si fara sa mai poata rosti ceva, s-a asezat in genunchi, si-a imbratisat fetita, rugand-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost.

Asemenea tatalui din poveste suntem fiecare dintre noi; primim o cutie cu dragoste neconditionata de la copiii nostri, de la familie sau de la prieteni.

Oare ne dam seama de ceea ce primim? Oare putem primi altceva mai pretios decat aceasta? Oare putem darui ceva de mai mare insemnatate?

Copiii, familia, prietenii sunt ca ingerii care iti dau aripi atunci cand ti-e dificil sa-ti aduci aminte ca poti sa zbori.

"Cel luminat in dragoste nu cauta atat la darul iubitorului, cat se uita la dragostea daruitorului. Se indatoreaza mai mult de bunatatea inimii ce daruieste decat de fapta buna ce o primeste."

Sa ai inima plina de pace si iubire daruitoare, astfel incat fiecare zi sa devina o sarbatoare si un nesfarsit Craciun!

intre a fi si a nu fi ...Craciun


 Cuvant rostit de Dan Puric in deschiderea concertului caritabil...
http://youtu.be/sbu_-s0Pg14

marți, 29 octombrie 2013

duminică, 8 septembrie 2013

psalm


Ruga mea e fără cuvinte,
Şi cântul, Doamne, îmi e fără glas.
Nu-ţi cer nimic. Nimic ţi-aduc aminte.
Din veşnicia ta nu sunt măcar un ceas.
Nici rugăciunea, poate, nu mi-e rugăciune,
Nici omul meu nu-i, poate, omenesc.
Ard către tine-ncet, ca un tăciune,
Te caut mut, te-nchipui, te gândesc.
Ochiul mi-e viu, puterea mi-e întreagă
Şi te scrutez prin albul tău veşmânt
Pentru ca mintea mea să poată să-nţeleagă
Nengenunchiata firii pe pământ.
Săgeata nopţii zilnic vârfu-şi rupe
Şi zilnic se-ntregeşte cu metal.
Sufletul meu, deschis ca şapte cupe,
Aşteaptă o ivire din cristal,
Pe un ştergar cu brâie de lumină.
Spune tu, Noapte, martor de smarald,
În care-anume floare şi tulpină
Dospeşte sucul fructului Său cald?
Gătită masa pentru cină,
Rămâne pusă de la prânz.
Sunt, Doamne, prejmuit ca o grădină,
În care paşte-un mânz.

sâmbătă, 7 septembrie 2013

printre randuri...

Astazi  e sapte septembrie astern doar cateva randuri muzicale...
dincolo de culori sunt secunde, minute si nimic nu  conteaza  :) cand timpul s-a oprit in privirea ta.
... incearca ...
 

incearca macar sa te uiti in tavan

duminică, 1 septembrie 2013

aproape un an?

N-a fost dintotdeauna aşa, orice septembrie fără ploaie, fiecare vis fără culoare. 
Îl cunoşti, ştii mai bine decât mine unde l-ai ascuns:) în buzunarul stâng. 
Îţi place mai mereu să spui lucrurilor pe nume. Dintre noi două mânuitoarea cuvintelor eşti tu, purtătoarea zâmbetului şi mângâietoarea. 
Eşti şi meriţi tot ceea ce înseamnă bine şi frumos în viaţă. 
“Iartă şi uită, zâmbeşte şi bucură-te alături de mine!” a devenit deviză pentru mine. 
Scopul în viată eşti tu şi puţine sunt cuvintele în jurul cărora mă învârt. 
Că fericirea e simplă şi se învaţă ştiu, deşi a fi simplu nu-i uşor. Nici viaţa nu este. 
Dar cum toate lucrurile şi faptele bune se fac cu paşi mici, am început sa fac unul, te ascult. 
Fac bine? Spune-mi înainte să mă uit la step up revolution :) gusturile nu, nu se discută. 
Te aud şi mă asculţi. Te ascult şi mă auzi. Nu e cum crezi tu. E o zi de început şi nu una obişnuită.
septembrie, ziua întâi

Edit: tabloul de la 7 ani, prima încercare de creaţie
Si florile nasc fluturi, nu-i asa?
mesaje personalizate