Am fost sa vad o poveste

M-am oprit o vreme din postari, credeam ca n-o sa mai revin aici.
Eu stiu doar ca Visul asteapta oricat, oricum. Mi-a fost dat sa intrevad o farama de Lumina, sa intalnesc oameni noi, sa ma bucur de vorbele calde ale celor care imi sunt aproape la vreme de restriste si nevoi, stiti doar eu nu v-am uitat, aveti un loc acolo :)
Deci, in primul rand sunteti invitati sa priviti Imensitatea si Maretia Oceanului, picatura cu picatura, multumesc dragelor mele ca sunteti inepuizabile.
Ce voiam sa fac azi? sa scriu asa liber ca altadata, sa vad o poveste da!
.........
Oare voi ajunge vreodată să vorbesc despre personajele basmelor şi ale poveştilor care m-au impresionat? Despre marile voci care reusesc să surprindă o singură clipă .....punctul acela de trecere dintre ceva si altceva... nu stiu, poate.
Voi scrie pentru că stiu asta, cuvintele reusesc să surprindă si ele ceva si mai stiu că ele vindecă.
Atat .Restul cred că il stiti voi, da voi! fiecare care veti citi randurile acestea. Simplu si de la capăt.
Voi scrie asa ca pentru noi.D.A.
Să exprim in cuvinte starea, oare? Muzica mă ajută, sunt acum sigură.
De aceea colectionez soundtrack-uri si dialoguri cu personaje... aaa nu acelea invizibile... am cui sa mă adresez, omuletilor mei dragi care văd acolo unde nimeni nu poate să vadă si care mă si ascultă uneori.
Oricum, sunt hotărâtă să plec spre Tărâmul acela. Am pornit la drum. Merg. În curând ajung.Un lac mă separă . Sunt hotărâtă să trec lacul, dar aud o voce răutăcioasă tunând furios spre mine:
-Stai! Opreşte-te! Dacă înaintezi un pas, vei fi pierdută.Dacă te vei da cu un pas înapoi, iarăşi vei fi pierdută. De vei sta pe loc poate ai o şansă.Unică. Aceea de a-ti folosi darul.Fiecare are cate un dar ascuns ...asa ca in poveste,
Dar lacul e de netrecut si tărmul lui pare de neatins.
Era vocea unui Om vrăjitor ghicitor în stele ce imi răpise Anotimpul preferat. Il ferecase, il duse departe, al cincilea anotimp al implinirii, al sperantei, al viselor.
Acesta răpise şi Ziua Binelui şi pe Zeiţa Soarelui, le ferecase intr-un castel de pe acel meleag. Ascunse de privirile garzilor folosea parte din darurile acestora doar pentru sine, fără să lase să intrevadă Lumina si cei care incă orbecăie prin Intuneric si Rău.
Făcându-mi curaj, îi răspund:
-Alţi oameni sunt cinstiţi, sunt mai puternici decât tine si nu fac rău semenilor lor, incearcă să-i ajute asa cu darurile lor personale.Nu e lucru usor, dar...
Toată puterea stă uite, în inelul acela de pe degetul mijlociu al mâinii drepte. Fără el esti … un nimic pe lumea asta. Dacă cineva iţi ia Inelul şi îl duce în mijlocul Oceanului, el se se va sfărama iar răutatea ta va dispărea în mici fărâme. Cu ce te lauzi atunci? Oceanul are imensitatea sa si puterea de a spala picatură cu picatură, stelele, relele, sortile, destinele.
Oceanul e plin de iubire, de profunzime.
-Cum îndrăzneşti să vorbeşti cu mine? De unde cunoşti taina Inelului? Te voi opri!…inainte să spui alte vorbe.
Îţi pun o întrebare. Dacă ghiceşti, vei trece Lacul de Cleştar, iar de nu...

Ziua Binelui incepe de la tine.Sa te bucuri de minunătiile ei.

Healing incantation

Asculta mai multe audio soundtrack

celest

Multumesc ingerul meu:) si celui care a postat Corul de copii Celest nu stiu daca s*a suparat atunci cand am postat eu.E impresionant.Celest.

o legenda

"O legenda veche spune ca mai demult oamenii erau buni. Dar au profitat atat de mult de puterea divina din ei incat stapanul tuturor zeilor a decis sa le ia aceasta putere si sa o ascunda intr-un loc unde va fi imposibil de gasit.
Tot ce i-a ramas sa faca era sa gaseasca ascunzatoarea potrivita.
A fost convocat consiliul zeilor pentru a se gasi solutia. Zeii au sugerat:
-De ce sa nu ingropam puterile omului in pamant?
Brahma a raspuns:
-Nu, nu vom face asta pentru ca omul va sapa adanc si le va gasi
Atunci zeii au spus:
-In acest caz, sa le trimitem divinitatea pe cel mai adanc fund al oceanului!
Dar Brahma a raspuns din nou:
-Mai devreme sau mai tarziu omul va explora adancurile oceanului si cu siguranta ca o vor gasi si o vor aduce la suprafata.
Atunci zeii s-au aratat invinsi:
-Nici pamantul, nici oceanul nu sunt locuri unde puterea divina sa fie in siguranta, insa alte idei de ascunzatoare nu mai avem.

Brahma a exclamat dintr-o data:
-Iata ce vom face cu divinitatea omului! O vom ascunde adanc inauntrul lui, pentru ca este singurul loc unde nu va cauta.
De atunci incoace, conform legendei, omul a cautat in toata lumea, a explorat, a urcat si a sapat cautand ceva ce a fost in tot acest timp inauntrul lui."

vremuri

pietre

inca un drum

draga de ea

in toamna florii de cires venea o veverita ades', VV curioasa :) daca e verde toamna voastra