"Inalt si-ngandurat ca visatorul,
Stand intre cer si-ntre pamant stingher,
Crescui si eu din vesnicul mister
Din care toate isi pornesc izvorul.
Cand seva urca-n trunchiul meu de fier,
Adancul imi trimite-n foi fiorul
Si simt ca-n mine navaleste dorul
Pamantului de-a fi mai langa cer.
Iar cerul peste varful meu se-ndoaie
Si svonuri tainice din infinit
O gura fac din fiecare foaie.
Si-n freamatul de foi nelamurit,
Cu soaptele veciei se-ntretaie
Suspinele pamantului trudit."
de Nichifor Crainic
Ma bucur ca l-ai gasit...an de an vei te va atrage la el....e special.
RăspundețiȘtergereCred ca da April,legea atractiei universale :) copacul acesta nu era chiar la aleea principala, crede-ma ca pana mai ieri nu l-am vazut si am cativa ani buni de cand colind pe acolo.
RăspundețiȘtergereImi pare rau doar de un singur lucru, puteam sa fac poze mai stralucite, dar era atat de inalt si zoomul meu deformeaza.
te imbratisez cu drag.
Minunată! Şi fotografiile sunt superbe!
RăspundețiȘtergereMulţumim pentru un colţ de vară!
Puup!