Ceaiul fierbinte din partea casei, fotoliul in care m-am asezat si starea de lancezeala in orasul unde iata nu se intampla nimic, si muzeele sunt deschise nu numai cartile,agale pe Lapusneanu la vale, Stefan cel Mare, Palatul Roznovanu expozitii vitralii mozaic dupa Klimt, statuile vii, lampioanele aprinse, poemul marmurii, nostalgia unor vremuri...
Pacat ca strazile sunt vraiste, nu poti lesne sa circuli.
E luna mai, privesc zambetul unui copil care se balanseaza de pe un picior pe altul.
E luna mai cu codite impletite si cirese la urechi, o luna a portilor si a inimilor deschise ce bat la unison.
Reteta fericirii-pe agonia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu