"Ultima licorna" de Peter Beagle
Lasă-mă să-ți spun de ploile ce cad necontenit
fără să recompună verdele depărtărilor
Cine ești tu, omule? de ce nu conjuci aici-aproapele/dincolo noaptea
Azi cenușiu /poimâine albastru/ poate
În cele din urmă speranțele se pot umple cu cele mai mari disperări
În așteptarea mântuirii noastre.
Doamne, atâta zgomot încât mătăniile cad
rostește-mi apăsat să nu mă cutremur
"Când mă voi trezi va fi soare"
Un copil învăța pe călugăr să zâmbească
-Spune-mi un vers să închid cerul
"asta nu-i vers"
Puteai crede că-i vis,
pe unde a trecut El s-au dezrobit crinii.
ps.test pentru comentarii
ps.test pentru comentarii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu