Despre perseverență

  Orice înaintare e o victorie a vieții.

   Unui om care a suferit o pierdere nu-i poți spune "ignoră suferința", ajută-l să descopere singur căi de înaintare.  Sunt oameni puși în imposibilitate de către un handicap, nu știu să facă ceea ce au știut să facă bine înainte, asta nu înseamnă că nu pot face în continuare acel lucru, poate nu la fel de bine, dar il vor face cu mana stanga în loc de dreapta.

 Cu siguranță sunt metode de depășire ale barierei fizice.
 Eu credeam că sunt un orb!  vă sună cunoscut ? nu e vorba de piesa d-lui H. Mălăele ci de propria noastră ignoranță in fata realității. Renunta  doar cei care nu incerca sa treaca dincolo de neputinta.

Eu credeam că nu pot scrie darăminte să încurajez prin asta.Puterea cuvantului e mare, cand cineva te blameaza apare altcineva care te ridica.

 Mă uimește să văd în fiecare duminică un bătrânel cum urcă dealul în cârje. Trec pe lângă el alți oameni, sunt unii care ar putea să-l ducă mai departe o bucată de drum.

Dar el merge singur mai departe.

 O femeie la jumătatea drumului cedează, cât pe ce să se întoarcă din drum. Îi istorisesc că domnul în cârje e deja  sus și asta o determină să meargă înainte.

 Totul ține de felul fiecăruia de înaintare, unul are motivație intrisecă, celălalt are nevoie de un îndemn venit din afară.

  Unii dintre noi ne urnim greu sau poate că nu ne trece prin cap să facem acelasi drum de mai multe ori, insa la revenirea pe acelasi drum se intamplă să descoperi altceva, un mic amanunt care te face sa privesti altfel lucrurile stiute.

Aceste sunt cuvinte simple nascute dintr-un profund respect fata de oamenii care inving barierele.

Ce frumoasa experienta ascunde orice neputinta!