Adu-ti aminte ca e toamna!

reverii de toamna

.

refugiu

despletiri

septembrie,joi

despre ziua cea lunga

daca ne imaginam poemul din ultima zi
vom trai cinci weekenduri libere
a zecea fericire pe din doua sa ne aminteasca
cinci stoluri de pasari cum pleaca
sa aiba de unde sa se intoarca
vom da timpul inapoi, vom scrie cerului din noi
apoi vom crede ca n-a existat decat un soare in privirea ta
..........................

Get this widget | Track details | eSnips Social DNA

prin toamna

dincolo de gand

Cantec de toamna


O toamna nevazuta de oameni
-in spatele oglinzii-
Salcia

Popas
Am poposit intr-o trecatoare de munte
Deasupra unui vultur

Cerul toamna
aduce odihna
ochilor bolnavi de Luna

Nor alb
floare nestiuta de pasari si fluturi

Vantul de toamna
nu bate
desi castanele's coapte

Cer nevazut
pasarile nu cunosc
decat adierea frunzelor
Vartej de frunze fulgerand
zarea eterna imbratiseaza

gand dezgolit
dincolo de vant cade
aur crud

octombrie

gand

prin toamnele mele

melancolii de toamna
sau poate dor
de a umbla haihui
ce scriam?

Dumnezeu a scris in palma mea linia destinului,e drumul pe care merg inainte.
Dumnezeu stie mai bine unde trebuie sa ma opresc...
A fost glasul meu? sau doar pasii mei ratacind prin toamne

Get this widget | Track details | eSnips Social DNA

de ce pleaca cocorii?

M-a intrebat un copil de ce pleaca cocorii, de ce mai si vin?
Ei cauta ceva pe cerul inalt, danseaza in limbajul lor minunat de cocori viseaza la cate un zbor, isi deschid aripile, se rotesc si pleaca simplu pentru ca nu gasesc niciodata acel ceva care sa-i retina aici.
parca sunt tristi cand trebuie sa faca asta
Noi de ce nu plecam asemenea lor?
Noi ramanem ca avem casa si toamne in care sa privim la cate un vis ce zboara asemeni lor.
Cateodata nu se intoarce inapoi dar crede-ma cand isi va gasi o casa a visului vei sti.

ce bine ca esti, ce mirare ca sunt
Asculta mai multe audio muzica

nesfarsite ploi

cand ploua, ma uit la bratele acestea doua
cu care as putea s-opresc o nesfarsita ploaie in doi
deschid inspre ploaie o fereastra, frunzele incep sa se roteasca
veni vor alte ploi? acolo dincolo de noi?
sa le primesti pe toate in casa asa, asa... cum fac copacii
o frunza cade in palma ta si sufli, crezi in ea
va fi alean si mangaiere peste anotimpul de tacere
dorul nescris sa ti-l astamperi
mie mi-a spus demult o ploaie ca m-am nascut in zi de toamna
deci,lasa-ma sa cred in ploi, in nesfarsite siruri de cocori
cand vine ploaia las-o sa vorbeasca
dar mergi sa-mbratisezi copacii

septembrie

ma lasa deci sa tac si sa imbratisez copacii
cu frunze lacrimi de iubire septembrie acesta vine
las o gutuia aprinsa in fereastra
sa nu mai ratacesti drumul spre casa
da-mi Doamne putere s-adun toate tristetile din drum
stii doar ca timpul scrie acolo pentru vesnicie
si daca mai exprim vreo neputinta intotdeauna fac asta cu credinta
nu, n-am crezut ca-i toamna pana ce nu mi-a soptit o raza
un suflet e acolo ca s-o vada
ca ea e vesela cand cade pe-o frunza, doua, trei
e doar tacere in ochii tai
sa-ti spun dupa septembrie ce va urma?
nu stiu. alegerea e a ta.

vis sau ce va fi

am gasit iar o poveste, n-o mai pun aici dar este cu trecut si viitor
crede cine vrea in el, ascult BZN la nesfarsit imi place
toamna lasa-mi acolo un pomisor sa-l imbratisez si eu

ne scrie viata

cat de frumos ne scrie viata uneori, ploua, ploua si in ochii tai
dar inca o luna de-ar ploua, intotdeauna e asa
ne scrie viata si pe noi ca frunzele de pe alei
privesti o clipa apoi treci, pe acolo in veci nu te intorci
caci drumul nu-i asa e mai departe
ne scrie viata ca pe-o carte
ramane doar o cafenea si o privire in urma ta
o salcie a cazut pe drum in trunchiul de copac postum
gasit-am imbratisari o mie toate' acolo intr-o vesnicie
icoana sa iti faci din ele, ploua cu toamne peste ele

ce caut eu in toamna asta

ce caut eu in toamna asta?
mai bine lasa-ma sa inchid fereastra
si'n papadii noi sa suflam ca intaia oara
apoi sa te privesc ca intr-o oglinda
cu pumnii stransi ca sa nu se desprinda minunea noastra trecatoare
o frunza doua trei pe afara
toamna, tu esti atata de frumoasa cand sufletul incepe sa fosneasca
in randuri galben rubinii

lasa-ma sa-ti scriu