Câteva explicaţii
legate de poveştile cu sânziene ale copilăriei mele.
-Sânziana, tu de
unde vii?
-Vin din Noaptea
de Sânziene a timpului oprit, de pe meleagurile copilăriei mele, din zorii unei
dimineţi de vară.
Legenda spune că
sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau
pe câmpii, se prind în horă şi dau puteri magice plantelor.
Plantele culese,
puse la uscat chiar dădeau imunitate peste an, pielea, părul căpăta culoarea
frunzelor de nuc sau a grâului auriu.
Aceste zâne bune
sunt sărbătorite in luna iunie, ele fac culturile să rodească, dau prunci
sănătoşi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele şi tămăduiesc
bolnavii.
În schimb, dacă
oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără şi devin asemenea
zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii.
În Noaptea de
Sânziene se fac focuri, băieţii merg pe dealuri să aprindă focuri prin care sar
pentru a se purifica. Practicile legate de cununa sânzienelor, aprinderea unei
torţe de către băieţi, torţă numită "făclia de Sânziene" fac din
această sărbătoare una inchinată Soarelui.
M-a surprins un
amănunt legat de copilăria mea, vedeam aceste obiceiuri an după an
neştiind pe atunci că sunt o zodie solară, tin minte că nu-mi
plăcea numele meu pentru că era la fel cu al verisoarelor mele şi nu se
distingea prin nimic al meu. Mi-as fi dorit să mă cheme Ana, simplu şi
atât. Aşa o chema pe bunica care mi-a fost apropiată, când venea vorba de
răsfăt si de toane.
Mai târziu, am
aflat că ceea ce e unic e harul moştenit, hărăzit, explicat mai târziu mie, sub
felurite forme şi explicaţii primite de la persoane neobişnuite.
Prinse în cunună,
sânzâienele proaspăt culese de mine erau aruncate pe casă, în dimineaţa
următoare descopeream urme de păsări, uneori mama lăsa un creion ca să mă
încurajeze să-mi fac temele de vacanţă.
Ĩntr-un an a
trecut un zburător, sânzâienele s-au luat la întrecere printre spicele de
grâu. Lanuri verzi-aurii nesfârşite mi se derulează prin faţa ochilor,
nu-mi aduc aminte ce cântece purtam cu mine.
N-am mai împletit
coroniţe decât din flori albastre de câmp şi floarea soarelui.
Vin din copilăria
mea ca dintr-o carte şi port pe mine o rochiţă albastră.
-Tu de unde vii?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu