aproape un an?

N-a fost dintotdeauna aşa, orice septembrie fără ploaie, fiecare vis fără culoare. 

Îl cunoşti, ştii mai bine decât mine unde l-ai ascuns:) în buzunarul stâng. 

Îţi place mai mereu să spui lucrurilor pe nume. Dintre noi două mânuitoarea cuvintelor eşti tu, purtătoarea zâmbetului şi mângâietoarea. 

Eşti şi meriţi tot ceea ce înseamnă bine şi frumos în viaţă. 

“Iartă şi uită, zâmbeşte şi bucură-te alături de mine!” a devenit deviză pentru mine. 

Scopul în viată eşti tu şi puţine sunt cuvintele în jurul cărora mă învârt. 

Că fericirea e simplă şi se învaţă ştiu, deşi a fi simplu nu-i uşor. Nici viaţa nu este. 

Dar cum toate lucrurile şi faptele bune se fac cu paşi mici, am început sa fac unul, te ascult. 

Fac bine? Spune-mi înainte să mă uit la step up revolution :) gusturile nu, nu se discută. 

Te aud şi mă asculţi. Te ascult şi mă auzi. Nu e cum crezi tu. E o zi de început şi nu una obişnuită.
septembrie, ziua întâi

Edit: tabloul de la 7 ani, prima încercare de creaţie

Si florile nasc fluturi, nu-i asa?

mesaje personalizate