sâmbătă, 28 august 2010

despre vise

Cum să vă recuperaţi PUTEREA, CREATIVITATEA, STRĂLUCIREA SI VISELE
În Codul sufletului, James Hillman spune:
„Te-ai născut cu caracter,iar acesta îţi este dat ca dar,
după cum spun basmele vechi, de către îngerii care-ţi păzesc naşterea".
A-ţi descoperi darul cu care te-ai născut - scopul în viaţă este un
proces. El necesită timp şi trebuie să îndepărtezi straturile care ascund ceea
ce este al tău de drept, amprenta ta unică.
Fiecare dintre noi avem o chemare. Tu ai ceva ce nu are nimeni altcineva
de pe această planetă. Chemarea ta poate fi să vindeci oameni, să
înveţi oameni, să ai grijă de oameni sau să descoperi un remediu împotriva
cancerului. Ar putea fi modul în care interacţionezi cu oamenii, ar putea
fi o exprimare a creativităţii sau ar putea fi să creşti copii.
Indiferent care este acest scop, dacă hotărăşti să-l găseşti şi să-l duci la împlinire, el îţi va umple inima şi te va inspira.
Dr. David Simon zice:
Conceptul de dharma, sau scop, spune că nu există piese de rezervă
în univers. Fiecare dintre noi intră în lume cu o perspectivă unică şi cu un
set de talente care ne permit să manifestăm un aspect al inteligenţei naturale,
care nu a mai fost exprimat până acum. Când trăim în dharma, noi ne
aflăm atât în serviciul nostru propriu, cât şi al celor care sunt afectaţi de
alegerea noastră. Putem şti că ne aflăm în dharma, atunci când ne gândim
că nu am vrea să facem nimic altceva cu viaţa noastră, decât ceea ce facem
acum. Unul dintre cele mai mari servicii pe care i-l putem face altcuiva
este să-l sprijinim să-şi descopere dharma. Acesta este unul dintre rolurile
cele mai importante pe care părinţii îl joacă în vieţile copiilor lor.

Numai atunci când avem curajul
de a privi lucrurile în faţă, exact aşa cum sunt,
fără nici o autoamăgire sau iluzie,
doar atunci, din tot ceea ce se întâmplă
va ieşi o lumină,
prin care poate fi recunoscută
calea spre biruinţă.
I Ching, Cartea Schimbărilor


„Tot ceea ce voi numiţi defecte ale voastre, tot ceea ce nu vă place
la voi înşivă, sunt cele mai mari calităţi pe care le aveţi"
„Ele sunt, pur şi simplu, supra-amplificate. Aţi dat volumul prea tare, asta-i tot.
Daţi puţin mai încet. În curând, voi - şi toţi ceilalţi - vă veţi vedea slăbiciunile
ca fiind punctele voastre tari, aspectele "negative" ca fiind "pozitive".
Ele vor deveni instrumente minunate, gata să acţioneze în favoarea
voastră, mai degrabă decât împotriva voastră.
Tot ceea ce aveţi de făcut este să învăţaţi să apelaţi la aceste trăsături de personalitate, în cantităţi care sunt potrivite momentului.
Apreciaţi cât de mult e necesar din minunatele voastre calităţi şi nu daţi mai mult decât atât."

Nimic nu e rău în credinţă. Nimic nu e rău în a face afirmaţii.
Însă,la un moment dat, tu eşti cel care trebuie să faci pasul următor.
Hotărăşte să ai ceea ce vrei în viaţă şi apoi fă un plan cum să obţii acest lucru. El te aşteaptă, dar nu-ţi cade în poală.
Dacă vrei să ştii în ce măsură eşti serios în privinţa dorinţei de a
schimba ceva în viaţă, întreabă-te dacă ai un plan de acţiune.
Dacă răspunsul este nu, întoarce-te şi vezi dacă eşti cu adevărat hotărât să-ţi atingi scopul.
Un plan de acţiune trebuie să fie scris pe hârtie.
Dacă e doar în mintea ta, el e mai mult un vis, decât un plan.
Planurile din mintea noastră au tendinţa de a fi pierdute, sau uitate, sau împinse deoparte de viaţa de zi cu zi.
Spune-ţi ţie însuţi că vei avea o şansă mai mare de a-ţi atinge scopul, dacă
scrii totul pe hârtie şi ai planul la îndemnă.
Fără un plan, dorinţele noastre doar ne tachinează şi ne părăsesc, lăsându-
ne goi pe dinăuntru.
Odată, Gandhi spunea: „Nu am nici măcar umbra unui dubiu că orice bărbat sau femeie pot realiza ceea ce am realizat eu, dacă el sau ea ar face acelaşi efort şi ar avea aceeaşi speranţă şi credinţă.
Ce valoare are credinţa, dacă nu este transpusă în acţiune?
Mare parte din suferinţa pe care o văd la oameni este rezultatul faptului
că nu îşi împlinesc visele. Îşi petrec zilele, gândindu-se la faptul că
sunt implicaţi într-o relaţie nepotrivită sau că nu au serviciul dorit, iar când
îi întreb ce planuri au pentru a schimba aceste aspecte din viaţa lor, se uită
la mine de parcă aş glumi. Ei cred că atunci când, în sfârşit, „îşi vor aranja
viaţa", îşi vor împlini cu uşurinţă toate dorinţele.
Puneţi la îndoială această convingere.
E uşor să faci un plan de acţiune. Cea mai dificilă parte din executarea
întregului proces este să-ţi aloci timpul pentru a-l face.
Îţi sugerez să alegi o ţintă pe care ai încercat să o atingi - ţinta care te sperie cel mai puţin.
Apoi, împarte planul în patru. Un plan pe zile, un plan pe săptămâni, un
plan pe luni şi un plan pe ani. Pune-ţi întrebarea; ce pot face eu zi de zi,
pentru a-mi atinge această ţintă? Ce pot face săptămână de săptămână, pentru
a-mi atinge această ţintă? Şi, apoi, continuă cu lunile şi anii.
Întocmeşte un calendar cu proiecte diferite, care te vor aduce cât mai aproape de a atinge rezultatul dorit.
În momentul în care ţi-ai terminat de întocmit planul, ţi-ai organizat
drumul care te va duce spre a-ţi realiza cu adevărat visul.
.......
Adeseori, oamenii îşi ignoră intuiţia şi ghizii lăuntrici atât de mult
timp, încât reduc la tăcere acea parte din ei care-i poate ajuta cel mai mult.
Atunci când ştii că ar trebui să faci un anumit lucru şi, în mod constant, faci
altceva, îţi omori spiritul şi îţi negi esenţa. Datorită acestui lucru, descoperirea
viziunii tale devine dificilă. Într-un moment sau altul, cei mai mulţi
dintre noi am văzut cel puţin o sclipire din chemarea noastră, dar, dintr-un
motiv oarecare, am ales să nu o urmăm. Acum, când credem că suntem gata
să o vedem şi să o trăim, ea se ascunde.
Trebuie să asculţi partea din tine însuţi care a încercat să te îndrume
înspre scopul tău mai înalt. Cere-i acestui aspect să te re-trezească şi să te
îndrume ca să faci tot ce poţi. Cere-le ghizilor tăi lăuntrici să-ţi arate scopul
vieţii - şi ei o vor face.
Trebuie să-ţi dezvălui chemarea personală şi să-ţi aminteşti că există
un motiv pentru care tu te afli în viaţă.
extrase din cartea "Partea întunecată a căutătorilor de lumină"-Debbie Ford.
Multumesc cerului din noi pentru recomandare.

3 comentarii:

  1. Minunat fragment! Ar dura prea mult să îl comnetez pe tot; spun doar că mi-a mers la inimă!
    Darul acesta de care spune textul ar putea fi acel dar al celor trei ursitoare. Şi, depinde de noi să îl descoperim! Adică, să ne urmăm Legenda Personală, după cum zice şi Coelho. Eu, hmmm, cred că m-am încadrat, cât de cât, deşi ar mai fi unele lucruri pe care aş fi vrut să le fac! Poate, pe la pensie...

    Mai greu e cu copiii: să îi ajutăm să îşi descopere darul. Uneori, zic că Ionuţ are câteva nefolosite, dar nu ştiu exact dacă astea sunt, sau îmi imaginez eu!:) Despre Miruna, se pare că aţi descoperit amândouă; talentul artistic.

    Voi încerca să gîsesc cartea, deşi timpul meu de lectură e limitat la maximum. Dar, am învăţat sî citesc pe fragmente!:)

    Vă pup pe amândouă!

    RăspundețiȘtergere
  2. Se pare că am încurcat câteva vocale, dar aşa e cu sistemul ăsta nou de diacritice!:)

    RăspundețiȘtergere
  3. eu nu scriu cu diacritice din comoditate :)
    Legenda Personala zici? atatea mai sunt de facut, uneori mi se pare ca drumul meu e total anapoda
    am scris alandala fragmentele aici, zilele trecute am dat in Carturesti chiar de "Cartea Schimbărilor".
    "Cerul din noi" mi-a sugerat asta... la copii e greu doar sa le aratam unde se afla valorile, acolo in interior, Ionut sigur o sa te uimeasca intr-o zi!
    comorile trebuie explorate
    o duminica pe sufletul tau!

    RăspundețiȘtergere