sâmbătă, 31 martie 2012

2 comentarii:

  1. Ce frumos ! Îmi amintesc de margaretele dintr-o pajiște a copilăriei mele, de mult uitată... pe care am vizitat-o împreună cu o bunicuță care acum nu mai este printre noi.
    Astăzi, am găsit pe blogul tău numai lucruri curate, și care mă trimit înspre copilărie... ca să văd ce am pierdut pe drum !

    RăspundețiȘtergere
  2. Intamplator sau poate cine stie, simteam aproape o copilarie
    aveam un camp pictat cu margarete
    doar ca bunica acuma nu mai este...
    am luat atunci o tremuranda si firava umbra si-am transformat-o in amintire vie
    mi-am prins la borul palariei un gingas fir de papadie

    am rasfoit prin amintiri a doua oara sa-i simt iar pasii prin odaie

    Te imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere