duminică, 26 septembrie 2010

deseneaza-mi

-Deseneaza-mi o inima mi-a soptit ingerul azi,o inima din frunze, flori, sa aiba gura, sa zambeasca si ochisori poate si doua brate.
Vezi sa fie tanara-frumoasa si multe sentimente sa primeasca.
Radu desena o jumatate si se opri ganditor, daca o fac intreaga va pleca, dar eu nu vreau e toata jumatatea mea.Bianca desena cealalta jumatate fata in fata.
Si uite asa din puzzle games pe trotuar a inflorit povestea asta :) e doar o poveste care se spune o data pe an in multe colturi ale lumii.
Acum sa aveti grija de ea.
Un om amarat calca greoi si apasat peste desene, nebagand in seama munca celor doi copii.
-Nu va intristati, raspunse ingerul.
Mai desenati una, apoi inca una ...lantul acesta de inimi n-are cum sa nu fie bagat in seama.
Cei doi copii se pusera pe treaba, alaturi mai venira cativa copii bucurosi sa arate diferenta dintre inimile lor si unii chiar sa ciopleasca pe ici colo cate un colt ascutit.
Pentru ziua de azi ati facut cam tot ce se putea.
De acum incolo ingerii vor duce treaba la bun sfarsit.
Ingerul se duse in gradina la locul lui preferat si cu aripile desfacute catre miazazi aduna cateva picaturi de la sufletele ingerilor prieteni. Indata se facu un convoi de lumina ce se prelinse incet catre locul unde se adunasera inimile copiilor, acolo pe asfalt.
Toate asteptau lumina sa le vindece, din cand in cand una tremuranda iesea in fata
-eu sunt cea care am nevoie de picatura asta, poate ca inima ta mai poate sa astepte, la mine insa timpul a trecut si a lasat urme adanci.
-Nu va grabiti, raspunse ingerul. Fiecare va primi atata lumina cat are nevoie sa se vindece, dar urgentele sa treaca in fata.
Un baietel iesi din parc cu cateva frunze in mana.
-Uite, ingere aceasta e cea mai frumoasa inima pe care am vazut-o vreodata!avea in mana o frunza de artar pe care o agita victorios deasupra capului.
-Desigur spuse ingerul, ea primeste lumina si viata atata cat are nevoie.
Acum poate sa se odihneasca.
Tu poti sa desenezi o aripa. Vino aici langa noi.

2 comentarii:

  1. Mi-a luat graiul! O fi adevărat că, atunci când desenează, copiii mai vorbesc şi cu îngerii...Cei mari au cam pierdut acest obicei! Ce-i drept, nici de inimi nu se preocupă prea tare!

    Dacă aş fi avut nevoie acum de vindecare, cred că aş fi primit o bucăţică...de aici! Mulţumesc, te pup!

    RăspundețiȘtergere
  2. cei mari n-au decat sa invete de la copii!
    cateodata vorbesc intre ei si se inteleg tare bine, lumina vine din sufletul lor nevinovat si curat
    Florina, de cand te stiu vindeci pe altii tu poti sa desenezi altceva

    deci iarna aripi vara aripi toamna inimi si tot asa
    eu multumesc

    RăspundețiȘtergere