ultima dată când ai trecut pe lângă câmpul de maci
se întâmpla să dorm cu pumnii strânşi de teamă
să nu-ţi pierd zâmbetul printre coacăze verzi
nopţile devin tot mai largi
Dumnezeu ţi se va arăta mai târziu
în ziua în care împachetezi grijile şi uiţi de ele
privindu-le detaşat
pe margine, lumina galbenă abia pâlpâie
te strâng puternic de braţ dincolo de tine
memoria aceasta care ne întoarce cărţile pe dos
Maria numără orele cu pupilele dilatate
cineva s-a încumetat să-i arate locul în care rămâne
suspendată o clipă din viaţă
a întins mâna să se sprijine,fără să ştii i-ai fost călăuză
inima ta numără alături de ea
dacă Maria se opreşte din numărat vei alege un ultim pelerinaj
la cetate
legi şireturile, strângi pumnii
până se luminează păstrezi toate şansele de supravieţuitor
în urma ta rămâne o bucată de viaţă
de trăit, de retrăit şi de trecut dincolo mereu
dincolo de tine, Vara albastra
Doamne, ce melodie grozavă! Nu ştiam nimic de Dinu Olăraşu, dar îl voi ţine minte.
RăspundețiȘtergereOf, şi versurile sunt...doar sunt!:) Nu mai zic nimic, cred că tu ştii mai bine ce le-a "izvodit". Noi dinafară putem doar să ascultăm un ecou...
Pup!
Buna dimineata,Florina!
RăspundețiȘtergereaZi e ziua ta, ti-ai schimbat poza din profil :) ma gandesc la tine nu-i pustiu pe malul marii nu-i pustiu?
Sa te bucuri de Florii,draga mea.
Poza este de astă toamnă, atunci nu era pustiu. Anul ăsta nu am fost la mare, poţi să crezi?:)
RăspundețiȘtergereMulţumesc de urare, te sărut, să te bucuri şi tu!